Scumpirile din ultima perioadă înseamnă un acces tot mai dificil la medicamente și alte produse sanitare. În aceste condiții, mai multe organizații neguvernamentale încearcă să îii ajute pe cei aflați în nevoie.
Pentru mulți dintre clujenii aflați în situații dificile, procurarea medicamentelor de care au nevoie rămâne o mare provocare, mai ales dacă nu este vorba de medicamente gratuite și compensate. De aceea, mai multe organizații neguvernamentale și culte creștine au decis să se implice. De exemplu, o asociație care include și farmaciști a creat o platformă prin care clujenii pot dona medicamentele care le-au rămas pentru că au terminat tratamentul sau din alte cauze. Medicamentele sunt evaluate de farmaciști și donate apoi pacienților care au nevoie și care s-au înscris, la rândul lor, pe platformă.
Alți clujeni s-au reorientat spre medicamente generice, mai ieftine, care au aceleași substanțe active ca și medicamentele mai cunoscute, care au investit mai mult în promovare. Există și alifii sau pomezi care sunt produse de farmaciile locale și care sunt căutate atât pentru că sunt eficiente, cât și pentru faptul că sunt mai ieftine decât unele produse industrial. În fine, există și organizații internaționale, precum Prison Fellowship, care donează medicamente, materiale sanitare și produse de igienă, care sunt oferite de sponsori din străinătate și care sunt aduse în România cu ajutorul cadrelor medicale specializate care colaborează cu astfel de organizații neguvernamentale.
În ultimii 20 de ani, piața farmaceutică din România a trecut printr-o serie de reforme complexe, ajustări valutare și modificări ale metodologiilor de calcul al prețurilor. Rezultatul pentru cetățeanul de rând a fost însă o creștere constantă a cheltuielilor cu tratamentele medicale, fie că vorbim despre scumpirea directă a medicamentelor fără rețetă (OTC), fie despre dispariția alternativelor ieftine din farmacii.
Ceea ce în anii 2000 reprezenta un cost marginal în bugetul unei familii a devenit astăzi o presiune financiară majoră, în special pentru pensionari și pacienții cu afecțiuni cronice.
Cronologia schimbărilor din sectorul farmaceutic
| Perioadă | Specificul pieței & mecanismul de preț | Impactul direct asupra pacienților |
| 2006–2014 | Introducerea normelor europene & Alinierea la prețurile de referință | Primele scumpiri la medicamentele OTC; creșterea copății la rețetele compensate |
| 2015–2018 | Regula „celui mai mic preț din UE” (Ordinul 75/2009 aplicat strict) | Prăbușirea pieței de medicamente ieftine; retragerea masivă a moleculelor accesibile |
| 2019–2022 | Modificarea taxei clawback & Inflația post-pandemie | Scumpiri accelerate la suplimente și OTC-uri; majorarea costurilor de producție |
| 2023–2026 | Indexări succesive cu rata inflației și ajustări la ieftiniri istorice | Ajustarea prețurilor pentru medicamentele ieftine pentru a preveni dispariția lor totală |
Factorii cheie ai creșterii costurilor pentru pacienți
Evoluția prețurilor la medicamente în ultimele două decenii a fost determinată de un paradox legislativ și economic:
-
Efectul de boomerang al „celui mai mic preț”: Intenția statului de a impune prin lege ca medicamentele cu rețetă să aibă în România cel mai mic preț dintre 12 țări europene de comparație a dus la exportul paralel. Producătorii au retras de pe piață peste 2.000-3.000 de medicamente ieftine, iar pacienții au fost forțați să cumpere alternative mult mai scumpe.
-
Explozia pieței OTC-urilor și a suplimentelor: Medicamentele care se eliberează fără rețetă (analgezice, siropuri, antiinflamatoare) și suplimentele alimentare nu se supun reglementării stricte a Ministerului Sănătății. În ultimii 20 de ani, prețurile acestora au crescut liber, iar ritmul a fost adesea dublu față de rata generală a inflației.
-
Creșterea copății (diferența plătită la rețetă): Deși un medicament figurează pe lista celor compensate 50% sau 90%, compensarea se aplică la cel mai ieftin produs din categoria respectivă (prețul de referință). Dacă acel produs nu se găsește, pacientul plătește din buzunar diferența substanțială până la prețul variantei disponibile.
Producția autohtonă sub presiune
Un alt capitol critic al ultimilor 20 de ani a fost degradarea competitivității fabricilor locale de medicamente. Scumpirea materiilor prime, a energiei și introducerea taxei clawback au făcut ca fabricile din țară să reducă producția de pilule ieftine (de câțiva lei per cutie), ceea ce a lăsat piața la discreția importurilor costisitoare.
O criză socială ce necesită soluții sustenabile
Astăzi, factura pentru sănătate reprezintă un procent tot mai mare din veniturile gospodăriilor din România. Reechilibrarea pieței farmaceutice și asigurarea accesului la tratamente la prețuri corecte rămân provocări deschise pentru autorități, într-un ecuație în care protecția pacientului trebuie să primeze în fața speculațiilor comerciale și a sincopelor legislative.
Specialiștii recomandă creșterea vârstei minime pentru jocurile de noroc
